joi, 25 iulie 2013

Away ... la mare

Mai are putin si deja se termina "away"-ul asta si eu nu m-am laudat deloc :)

Cazare tot la Hacienda evident, 2 Mai. Campingul se schimba in bine, de la an la an, statiunea nu neaparat, este foarte aglomerata peste tot, mai ales pe plaja. M-au lovit in freza, foarte tare, sezlongurile, ocupa aproape jumatate din zona de plaja dinspre mare. Noroc ca plaja este foarte lata si simti ca poti respira, chiar daca aproape nimeni nu isi pune cearceaful mai departe de ... 5m de mare, dar oricum, ai loc sa te misti. Si oricum mi-au trecut aerele de sentiment de aglomeratie cand am fost la Costinesti, intr-o dupa-amiaza, acolo e aglomerat fratele meu! Sezlonguri cat cuprinde, cearceafuri doar pe un rand, in fata lor, aproape veneau valurile peste tine (eu sunt fan "cearceaf", presupun ca este evident :) ), si o mizerie in urma celor ce s-au retras ... nu era metru patrat pe care sa nu fie macar un ambalaj "uitat" de ceva, orice lichid sau crontzopea posibila, sau cotor de porumb. M-am inspaimantat pe bune! Si asa o vanzoleala si o galagie, pe langa vantul care batea sanatos. Ma rog, hai sa zicem ca vantul era de la Mama Natura, nu prea aveai ce-i face, dar restul atmosferei m-a dezgustat complet, si asta a fost bine, m-a facut sa apreciez ca inca mai exista 2 Mai-ul, care pare de bun-simt. Aici e mult mai liniste, mai ales in camping :)  Plaja oarecum curata desi am o banuiala ca nu e "maturata" nici macar zilnic, apa e suuuuper, vantul cam deranjeaza putin dar n-ai ce-i face, salvamarii la post, chiar daca inteleg ca-i scandal ca nu-s platiti nici anul asta.


Copiii se simt foarte bine, cu greu se desprind de joaca in nisip, ca sa intre in apa, si cu greu de desprind de apa ca sa mai iasa si pe cearceaf, si tot asa :) In Vama s-au dat cu hidro-bicicleta in forma de "masina Fulger" (sau ceva de genul - 20 de lei jum de ora) si Matei spunea ca sa pedalam sa ajungem tot mai in larg, fata vroia sa ajungem chiar pana pe malul celalalt (ala care nu se vede inca :) ). In alta zi (la Costinesti) s-au dat si cu o barcuta cu motor care i-a bananait in larg o gramada pana sa-i faca motorul buba si sa vina o alta care sa-i tracteze la mal, motiv de mare distratie pt pitici.

In prima zi, duminica, prima oprire a fost la Complexul muzeal cu Delfinariu si Planetariu. Desi intrarea a fost 50 de lei de adult, am stat doar la reprezentatia delfinilor si apoi planetariu si observator astronomic (ne-am uitat la soare care bulbucaia maxim), ambele ne-au placut foarte mult. Foarte aglomerat dar placut, de micro-rezervatie nu am mai avut timp, aveam alte planuri. Am prins o baie pe plaja Modern, din CT, cu niste prieteni care ne-au dus acolo.
Am trecut peste atmosfera de santier din zona respectiva (jumatate de strazi sunt scobite in vederea innoirii de diverse tevi si coloane) si case foarte darapanate desi zona ar putea fi foarte frumoasa daca ar fi intretinuta, si ne-am bucurat de plaja care era super si intrarea in apa ideala pt copii (vreo 50 de m nu trece de 70cm).

Ieri am lasat copiii in grija parintilor, care ne insotesc, si am fugit cu sotul pana la Balcik, sa ne prefacem si noi ca mai stim sa fim "porumbei" :)
Rasarit de soare la 5 km de vama, unde am cotit repede pe un drumeag spre mare, idee excelenta pt ca altundeva nu am mai fi avut sansa sa ajungem asa repede si usor, drumul se tot departeaza. In primele zeci de km am admirat padurile de eoliene, un spectacol cum personal nu-mi amintesc sa mai fi vazut, ne-au placut grozav.

Fiind foarte dimineata, am zis ca nu deschid bulgarii gradina botanica a castelului asa devreme pt noi, iar pe la jumatatea drumului (30km) am cotit-o spre Cap Kaliacra (14km din drumul principal), unde era pustiu-pustiu, asa cum ne place noua :) Nu ne-a taxat nimeni, ca nu avea cine :)
Am lasat masinuta la poarta si am luat-o usurel, mana-n mana pana la mututuoi, ne-a placut foarte tare salbaticia locului si felul in care se ridicau din mare falezele semete, cat puteai cuprinde cu privirea. O jumatate de margine de cerc stancoasa si una plina ochi de mare rotunjita de linia orizontului. Chiar un spectacol pe care ma bucur ca nu l-am ratat :)

Dupa ora 7 ne-am reorientat spre Balcik, trecand in tromba, din nou, pe langa drumul ce cotea spre vestita Dalboka, despre care am aflat ca ar fi meritat vizitata cu prisosinta, macar pt peisajele spectaculoase, chiar daca n-ar fi fost deschis restaurantul, cum estimam eu la ora aceea. Ramane pt data viitoare :)

Balcik-ul ni s-a parut grozav, despre castel si gradina botanica vorbesc, si despre planul arhitectural si realizarea sa. Cum multa informare nu facusem, am citit cam toate placutele de pe acolo si am cercetat o mare parte dintre alei, scuaruri si ascunzisuri, chiar super-super gandit si facut, si surprinzator, inca extrem de bine intretinut, ar fi mare pacat sa nu fie asa. Vizitatori doar cateva grupulete de adolescenti vorbitori de limbi ruse sau ... p'acolo :) Mie imi suna toate la fel :)

Incredibile privelisti, toate unchiurile sunt placute ochiului, surprinzator "castelul", la dimensiune ma refer in primul rand, dar se incadreaza perfect in tot ce este pe acolo, si are o priveliste foarte frumoasa desi sincer m-as fi asteptat sa fie mai retras, mai intim, dar presupun ca pe vreme cand locuia acolo regina, nu avea drum public care sa taie micuta plaja in doua.

Vama Veche este si ea la locul ei, tot mai "moderna" de la an la an, dar isi pastreaza inca farmecul. Am facut baie acolo intr-o dimineata si evident ne-am tratat cu hamsii si clatite de la "Papa Bun", facut burta mare :) Probabil ne vom intoarce sa presteze sotul treaba cu scufundarile ca tare mult baleste dupa asta :)

Si 2 Mai-ul ... cum spuneam, inca foarte simpatic, inca nu-l "dau" pana nu gasesc altceva comparativ, desi se tot aglomereaza de la an la an, mi se pare un compromis bun intre salbaticie si modern. Recunosc ca totusi mi-e teama sa merg chiar in salbaticie, singura saptamana legata de concediu din an, si sa nu am nici pic de confort (o apa potabila la indemana si un punct de prim-ajutor daca e nevoie). Deci e bine, cu tot confortul necesar unui cort, ai si carciumioare la indemana, pt desfatarea simturilor. Suberek-ul inca este foarte bun, mai ales la chioscul de lemn (unul din putinele) de pe la mijlocul plajei. Si gogosile sunt foarte bune acolo, 10 bucati la 5 lei, liliput :)

Aseara l-am testat pe nenea Petya si chiar daca a uitat sa ne aduca portia de cartofi prajiti (trecuti totusi pe nota de plata) si a doua portie de usturoi super-bun, mi-a intrunit asteptarile, iar papanasii m-au dat pe spate complet, abia i-am dovedit, 3 adulti si doi copii mancaciosi :)

Campingul Hacienda e grozav, parintii au prins ultima camera disponibila, din camerele (de "lemn") de jos, duminica dupa-amiaza. Noi am ajuns mai pe innoptat, dupa oprirea in Constanta, si am intins cortul cam pe bezna si cu roiuri de tantari planand deasupra noastra :)
Nici locuri de cort nu mai erau foarte multe desi noi am zis ca incercam sa fim, din nou, atipici, sa venim duminica seara si sa plecam vineri la pranz, dar asta e semn ca Hacienda e "pe val", si cat timp proprietarii raman la fel de simpatici si vizitatorii asemenea, nu pot decat sa le urez sa o tina tot asa :)
Despre Hacienda am scris, foaaarte detaliat, anul trecut, aici(camere) si aici(camping).

Toate par la fel de bine-ingrijite, divese schimbari si numai de bine. A fost amuzant ca domnul Emil m-a luat de mana sa-mi arate camera de la etajul doi (singura, intima, "de lux") si sa-mi explice ca s-a tot gandit la remarca mea de anul trecut cum ca oaspetii cazati acolo ar putea fi deranjati de traficul strazii, si cum traficul nu-l putea schimba, a blindat camera cu termopane in 3 straturi :) Chiar a fost socant cand a inchis usa, atat mama cat si eu am ramas masca, parca instrasem cu capul sub apa si nu se mai auzea nimic, ni se infundasera complet urechile, nu se mai auzea nici un fir de zgomot :) S-a laudat si cu baia imbunatatita de acolo, camera respectiva are si AC si TV si mini-frigider, o garsoniera in toata regula, cu confort sporit, unde am spus ca m-as caza cu toata placerea daca sotul si cu mine ne-am permite sa fugim niste zile de acasa si am vrea sa nu mai auzim de nimeni si sa nu ne deranjeze nimic :) Si evident daca am vrea sa dam cortul pe o cazare "la ziduri" :)

Santierul naval DMHI bazaie cam non-stop, dar asta e probabil deranjant doar pt mine, ca locuiesc la cucuietii din deal si m-am invatat doar cu greieri si ocazional oracaieli de broscute :)
In rest ... cam tot satul zumzaie de turisti, pe la toate colturile, si pe plaja, dar e placut, pare sa se pastreze inca un bun-simt care tinde sa dispara, mai ales in locurile aglomerate unde divesi se pot ascunde sub anonimatul multimii.
Este plin de copii de toate felurile si varstele, pe plaja, in sat, si la camping. Apropo de camping: si cel de pe plaja mi se pare ca s-a intins mult, mult mai mult decat anul trecut. In continuare nu stiu cum rezista oamenii acolo, in soarele, zgomotul si nisipul acela, fara pic de umbra, dar e treaba lor.

Si gata! Maine evacuam locul, cu parere de rau, abia incepusem sa intram in atmosfera si a fost taaare bine :) Bine ca am reusit sa scriu cateceva ca am o banuiala ca odata ajunsa acasa nu voi mai avea timp sa respir, si cum multe poze n-am facut, macar cu povestea sa raman :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu