kefir - detalii despre cum se creste, si analiza de laborator

M-am bucurat tare mult sa gasesc informatii pretioase, despre kefir, la "Femeia fericita" :)
Am scris si eu despre kefir, am scris si ca ofer oricui doreste, dar ramasesem restanta cu informatii suplimentare, pe care se pare ca nu mai ajung sa le scriu, asa ca le voi "fura" de la ea:)



Primul set de informatii (articolul complet este aici), sunt info generale, care se gasesc prin mai multe surse. Voi incerca sa mai aduc si eu completari, in timp.

La ce foloseste KEFIRUL?
- regleaza activitatea intestinala
- indeparteaza colita si crampele stomacale
- ajuta la obtinerea unei digestii sanatoase
- ajuta la curatarea colonului si la mentinerea unei flore intestinale bune
- stimuleaza sistemul imunitar
- creste longevitatea
- aduce in organism un aport de substante nutritive, enzime si vitamine, fermenti naturali si microorganisme benefice care ajuta organismul si il intaresc
- ajuta in curele de slabire
- ajuta la curatarea colonului si a vezicii biliare
- actioneaza ca un laxativ usor, ajutand la evitarea constipatiei
- imbunatateste circulatia
- Reglează mecanismele de apărare ale organismului.
- Vindecă boli ale inimii, ale vaselor coronariene şi dizolvă colesterolul din vasele sanguine.
- Vindecă ficatul şi pancreasul, colecistul şi splina.
- Vindecă fierea, curăţă canalele prin care circulă fierea şi dizolvă calculii biliari.
- Vindecă stomacul, intestinele, duodenul şi face să dispară ulceraţiile.
- Vindecă rinichii şi uretrele.

Ciuperca produce singură antibiotice, vindecand astfel zonele inflamate din organism.
Reglează tensiunea arterială.
Impiedică şi franează producerea metastazelor.
Franează formele de deprimare şi obosire a organismului.

Ciuperca conţine toate vitaminele vieţii.

Asa ca ma gandesc sa o folosesc strict preventiv.
Deocamdata am adminstrat-o doar adultilor din familie.
Luand informatii din mai multe parti am vazut ca unele se completeaza, altele se contrazic. Voi alege ceea ce cred ca se potriveste.
De exemplu, nu peste tot se precizeaza ca ciuperca nu are voie sa intre in contact cu metalul. Trebuie utilizate ustensile din sticla, portelan, plastic sau lemn.
Am gasit precizarea ca laptele trebuie sa fie nefiert si la temperatura camerei. Am folosit si lapte fiert in lipsa primului. Sper ca ciupercuta mea sa nu pateasca nimic pana maine dimineata cand voi primi laptele crud. Apoi, nu am respectat recomandarea privind temperatura laptelui. Promit sa o fac maine.

KEFIRUL obtinut contine urmatoarele bacterii BUNE :
Lactococcus lactis subsp. lactis
lactococcus lactis subsp. cremoris
Lactococcus lactis subsp. diacetylactis,
Leuconostoc mesenteroides subsp. cremoris
Lactobacillus Kefyr (thermophilic)
Klyveromyces marxianus var. marxianus
Saccaromyces unisporus
Dextroza ca si purtator (consumat in timpul fermentarii)

Nu are calorii, grasimi, colesterol, sodiu, zero carbohidrati, nici o proteina!

Cum procedam?
1.Luam un vas din sticla( eu folosesc borcande de 800 gr) pun 2 linguri de mancare din ciuperca kefir si adaug 250-300 ml lapte. Am gasit si reteta ca la o ciuperca aproape cat o lamaie sa adaugi 1 litru de lapte (lapte de vaca, lapte de capra, lapte de nuca de cocos sau lapte de soia) care a fost incalzit in prealabil la temperatura corpului adica ~33.3 grade celsius). Eu l-am scos si direct din frigider si l-am pus peste ciuperca. In alta zi l-am incalzit si apoi m-am gandit daca are influenta faptul ca am folosit o oala de inox ? Gandesc prea mult, stiu asta. Imi complic singura existenta cand ar putea fi totul de atat de simplu! Dar aceasta ciupercuta nu are voie sa atinga metalul pentru ca moare. De aici grija mea pentru ea.
2. Amestecati usor continutul cu o lingura din lemn sau plastic.
Eu nu amestesc. Pur si simplu torn laptele peste ciupercuta, acopar borcanul cu un servetel si cam atat.
3. Lasati amestecul la fermentat timp de 18-24 de ore (24-48 de ore pt laptele de nuca de cocos/soia) la o temperatura camerei.

4. A doua zi, nu mai mult de 24 ore incepem operatiunea  de strecurare. Este bine sa folosim un castron din portelan peste care punem o sita mai mare din plastic. Gaurile sa fie cu un diametru de 2-3 mm. Daca sita este prea mica obositi strecurand kefirul. Exista recomandarea sa agiti bine inainte de strecurare. Dar eu nu o respect . Mi se pare ca ciuperca s-ar fragmenta in bucati prea mici, ela ar trece prin sita larga sau pe cea mica ar bloca-o.
5. Strecuratoarea o punem sub jet de apa rece( atentie iarna sa nu fie mult prea rece!) si spalam frumos ciuperca fara sa o atingem cu mana. Daca e nevoie o miscam putin cu lingura de lemn sau plastic. Apoi, intr-un borcan curat, pregatit dinainte, punem cu lingura, masurand, ciuperca.
O tinem in acest fel sub observatie pentru ca ea ar trebui sa creasca iar in 17 zile sa isi dubleze volumul. Este clar ca are nevoie si de lapte proportional cu volumul ei. Este simplu. Cand o punem in borcanul curat, cu lingura masuram. Daca este prea multa fata de cat kefir dorim putem da la altcineva sau pur si simplu o aruncam. Dar nu ar fi pacat?
6. Kefirul obtinut se poate pastra in frigider daca nu il consumam imediat.

O informatie pe care am gasit-o in limba maghiara: kefirul se foloseste timp de 20 de zile si apoi 9 zile se face pauza!

Daca se doreste incetinirea procesului de fermentatie, ciuperca de kefir se poate pastra la frigider in putin lapte.

Si un articol deosebit de interesant, pe care l-am descoperit astazi, tot la Dana, este despre analizele de laborator, care s-au facut asupra granulelor de  kefir, analize ce releva faptul ca intr-adevar ar face cate-ceva din "si pe mama si pe tata" :)

Eu sunt reticenta, recunosc, la ideea de "panaceu universal".
Kefirul il folosesc pentru a fermenta laptele din dorinta de a inlocui o mare varietate de produse pe care altfel ar trebui sa le cumpar, si nu ma incanta ideeea, din considerente de chestii daunatoare, care se afla in compozitia produsului de baza pe care il cumperi. Asta presupunand ca produsul chiar contine vre-o urma vaga de ce ar trebui sa fie el :)

Cert e ca noua ne place, pare sa ne faca bine, sau cel putin nimic rau, vizibil pe termen scurt sau mediu :) Il consumam ... neregulat :) si fara vreo schema anume, nu e cu vre-un scop, altul decat ideea de aliment.
Este foarte versatil, serveste la multe combinatii, stiu ce lapte bag in el, nu stiam extrem de multe despre structura chimica a ciupercutelor, nici acum nu stiu dar ma bucur sa stiu ca s-au facut analize pe el si sunt si mai sigura ca e ceva folositor, nu doar inlocuitor mai bun pt ceva foarte putin bun :)

Deci analizele releva faptul ca el chiar este de mare folos sanatatii, nu spune nimic despre ceva daunator sanatatii :) hai sa o lasam asa ... :)

Pe un site din Australia am gasit ceea ce cautam de mult: referinţe la studii stiinţifice, analize facute de biochimisti care sa confirme tot ceea ce am gasit circuland pe internet, in limba romana, despre kefirul obţinut pe baza granulelor de kefir.

Nu eram mulţumita doar de enumerarea componenţilor. Uneori parca nici nu se facea referire la toate vitaminele, enzimele si bacteriile conţinute de acea bautura acrisoara pe care o obţinem in casa ingrijind “conopida” vie.

Drojdiile din kefir pot face rau? Auzisem ca acele drojdii sunt candida, stiam ca aceasta candida este la baza multor forme de cancer. In articolul gasit nu se face referire la asa ceva. Se precizeaza insa cu totul altceva. Am considerat ca acest articol raspunde si intrebarii legate de calciu. Am ales sa expun traducerea integrala a articolului chiar daca unele aspecte sunt deja cunoscute.

“Kefirul este o bautura fermentata din lapte. Cuvantul kefir se spune
ca ar fi originat din cuvantul turc “keif” care inseamna “sa te simţi
bine”. Kefirul dateaza cu multe secole in urma, fiind intalnit la
ciobanii din Munţii Caucaz ce carau lapte in burdufuri de piele, in
care fermenta in iaurt acidulat acrisor.

In 1908, Elie Metchnikoff, un biolog laureat al Premiului Nobel de la Institutul Pasteur, a fost primul sugerand ca lactobacilii ar putea contracara efectele de putrefacţie din metabolismul gastrointestinal.
Acest cercetator atribuia longevitatea locuitorilor din Munţii Caucaz pe seama consumului de lapte acru.

In timpurile moderne se manifesta un interes crescut in cercetarea probioticelor si in particular a proprietaţilor curative ale diverselor forme de lapte fermentat, precum ar fi kefirul.

Exista doua tipuri de kefir: kefirul de apa – granule mici,  transparente care fermenteaza in apa indulcita; kefirul de lapte -
granule de culoare alba sau a smantanii, care arata mai degraba ca o conopida, fermentand in lapte.

Kefirul este o cultura vie, o simbioza complexa formata din mai bine de 30 de microflore ce formeaza granulele in conglomerate asemanatoare structurii unei conopide (numite uneori plante) din lapte. Acestea cresc pe masura ce cultura fermenteaza laptele, generand noi granule in proces. Kefirul adevarat din cultura vie este un proces autopropagandu-se la nesfarsit.

Micro organismele prezente in granule cuprind bacterii de acid lactic,
Lactococcus lactis subsp. lactis, Streptococcus thermophilus, Lb
delbrueckii subsp. bulgaricus, Lb helveticus, Lb casei subsp.
pseudoplantarum and Lb brevis, o varietate de drojdii, precum
Kluyveromyces, Torulopsis si Saccharomyces, bacterii de acid acetic,
printre altele. Asigurand kefirului excelente calitaţi de conservare
oprind bacteriile de putrefacţie care altfel ar coloniza laptele. In
teste de laborator, s’a dovedit ca acestea inhiba atat salmonella cat
si E.coli.

Kefirul si sanatatea

Kefirul are numeroase bine cunoscute beneficii pentru sanatate.
Deţinand proprietati antibiotice si antifungale. Fiind folosit la
tratamentul unei varietaţi de boli, incluzand desordini metabolice,
aterioscleroza, alergii, tuberculoza, cancer, digestie slaba,
candidoza, osteoporoza, hipertensiune, HIV si boli cardiace. Vi s’ar
parea straniu ca o bautura conţinand drojdii ar fi buna la tratarea
candidozei insa s’a dovedit de ajutor pentru numerosi oameni, atat
prin restaurarea unui mai bun echilibru in flora intestinala cat si
datorita faptului ca unele elemente de microflora distrug Candida
Albicans. Nu toate drojdiile fiind daunatoare.

Pe langa bacteriile benefice si drojdii, kefirul contzine multe vitamine, minerale, amino acizi si enzime. In particular calciu, fosfor, magneziu, B2 si B12, vitamina K, vitamina A si vitamina D.
Triptofan, unul dintre amino acizii esentziali care abunda in kefir,
este bine cunoscut pentru efectul sau calmant asupra sistemului
nervos. Deoarece kefirul are de asemenea calciu si magneziu in
abundenţa, minerale importante pentru intreţinerea unui sistem
nervos sanatos, kefirul in dieta poate induce o deosebita calmare a
nervilor.

Abundenţa enzimelor aduce inca si mai multe beneficii sanataţii, in
special in cazul oamenilor cu intoleranţa la lactoza, dintre care

mulţi pot tolera kefirul fara dificultate, atata vreme cat kefirul
este crud si nu gatit (procesul de gatire distrugand enzimele).

Sursa:

http://www.seedsofhealth.co.uk/fermenting/kefir.shtml

Referintze:

Lactic acid bacteria and yeasts in kefir grains and kefir made from
them. J Ind Microbiol Biotechnol 2002 Jan;28(1):1-6 .
Inhibitory power of kefir: the role of organic acids. J Food Prot 2000
Mar;63(3):364-9
Antibacterial activity of milk-fermenting bacteria. Vet Med (Praha)
1990 Mar;35(3):187-92
The Caucasus Kefir. Dr. Lee Lorenzen, Biochemist

Un studiu publicat în “Journal of Medicinal Foods”, în anul 2007, spune despre kefir că poate stopa dezvoltarea celulelor canceroase de la sân

Deci ... multumim Dana, sunt foarte valoroase informatiile!